duminică, 4 noiembrie 2012

INFINITUL IUBIRII - Victor Burde




ŞI DE-O FI…

Şi de-o fi ,
De n-oi mai fi …
Şi te va cuprinde dorul,
Caută-mă în izvorul
Fermecatei ape vii,
Amintirilor pustii
Şi-a iubirilor târzii…


Strânge-mi lutul
Ce-a fost trupul
Care te-a iubit păgân,
Încălzeşte-l lângă sân
Şi veghează-l să rămân
În căuşul palmei tale,
Ca să nu mă fure vântul
Să mă spulbere pe cale…

Umple descântând, ulciorul
Şi stropeşte-n patru zări
Cheamă fulgerul din mări
Şi din Cer, zodia mea
Ura şi cu dragostea
Iar de-o vrea Mântuitorul,
Poate, mă va învia…

Iar de nu, vor creşte ele
Florile iubirii mele,
Lacrimi între dor şi stele.
Apa - ce-o mai ramânea,
Oglindeste-ţi ochii-n ea
Să-nţelegi iubita mea,
Ce vedeam
Când ne iubeam…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu