mai 01, 2013

Odette Bota și „Infinitul iubirii“


Poveste din Eden...

În lacrimă, se strânge azi albastrul
privirii de turcoaze şi poem 
şi plânge-n grota inimii sihastrul
versetele trecutului tandem...

Edenul descifrase nemurirea,
dar altă Evă rescria geneza,
purtându-şi lin pe coapse înflorirea
şi aducând cu un surâs... asceza... 

Din clipă, încercăm să naştem veacul,
iar desuetul şarpe râde trist,
doar mărul poartă, în seminţe, leacul

uitării ca un rând din acatist...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu