GEORGE TEI – Ne-am întâlnit

GEORGE TEI – Ne-am întâlnit

... când merii fluturau

steaguri albe 

prin aer

fiecare

în câte-un cerc

ca două mulţimi diferite

priveam fluturii şerpuind

în jurul nostru

înroşindu-ne obrajii

ca un pirat

aruncând o săgeată - inimă

ţi-am intersectat cercul obţinând 

o mulţime mixtă ...

GEORGE TEI – Operație pe cord deschis

alergăm

unul

spre celălalt

paşii înghit

distanţele dintre noi

ne atragem ca doi

magneţi cu poli diferiţi

ne privim ...

pe cerul ochilor tăi

nici un fulger

trupul tău respinge

transplantul de iubire ...

GEORGE TEI – Lasă-mi dragostea!

Dă-mi, Doamne

cuvântul

să-l lovesc de stânci ...

... văzul şi auzul să trimit

cercetaşi printre prieteni

dar, mai bine

lasă-mi Dragostea!

fără ea

nu voi putea urca

treptele ce mă vor duce

în adâncul sufletelor ...

GEORGE TEI – Pastel

Soarele şi-a tuns

pletele ...

negurile iau locul

luminii

iar gheţurile, 

gheţurile au legat bărcile

de maluri

dar, iată!

soarele aruncă-n noi

săgeţi

şi copacilor

dinţi verzi le-au crescut!

ah!,

dacă iubirea mea ar fi iernat

la tine-n suflet ...

GEORGE TEI – Numai pentru dragoste

Noapte fulgerată de

privirile tale sub care

ia foc o inimă

... şi colţul acesta e

prea proape de lume

dar

ziua îngenunchează

numai pentru dragoste! ...

GEORGE TEI – Niciodată, cuvintele 

Ne căutăm ca

izvorul marea şi cum

noaptea visul,

ca privirea zarea şi omătul

iarna ...

niciodată cuvintele

n-au fost 

atât de firave

dar

cameleonul ştie 

să-şi ascundă prezenţa

în faţa primejdiei

... ca o viaţă anii

şi cum paşii drumul,

ca un mal pe altul sub

un pod de gânduri ...

totdeauna

primele lovituri fi-vor

mai puternice

totuşi

rana de pe urmă ucide

... cum o stea

pe alta

într-o lume oarbă...