GEORGE
TEI – Ne-am întâlnit
... când merii fluturau
steaguri albe
prin aer
fiecare
în câte-un cerc
ca două mulţimi diferite
priveam fluturii şerpuind
în jurul nostru
înroşindu-ne obrajii
ca un pirat
aruncând o săgeată - inimă
ţi-am intersectat cercul obţinând
o mulţime mixtă ...
GEORGE TEI – Operație pe cord deschis
alergăm
unul
spre celălalt
paşii înghit
distanţele dintre noi
ne atragem ca doi
magneţi cu poli diferiţi
ne privim ...
pe cerul ochilor tăi
nici un fulger
trupul tău respinge
transplantul de iubire ...
GEORGE TEI – Lasă-mi
dragostea!
Dă-mi, Doamne
cuvântul
să-l lovesc de stânci ...
... văzul şi auzul să trimit
cercetaşi printre prieteni
dar, mai bine
lasă-mi Dragostea!
fără ea
nu voi putea urca
treptele ce mă vor duce
în adâncul sufletelor ...
GEORGE TEI – Pastel
Soarele şi-a tuns
pletele ...
negurile iau locul
luminii
iar gheţurile,
gheţurile au legat bărcile
de maluri
dar, iată!
soarele aruncă-n noi
săgeţi
şi copacilor
dinţi verzi le-au crescut!
ah!,
dacă iubirea mea ar fi iernat
la tine-n suflet ...
GEORGE TEI – Numai
pentru dragoste
Noapte fulgerată de
privirile tale sub care
ia foc o inimă
... şi colţul acesta e
prea proape de lume
dar
ziua îngenunchează
numai pentru dragoste! ...
GEORGE TEI – Niciodată, cuvintele
Ne căutăm ca
izvorul marea şi cum
noaptea visul,
ca privirea zarea şi omătul
iarna ...
niciodată cuvintele
n-au fost
atât de firave
dar
cameleonul ştie
să-şi ascundă prezenţa
în faţa primejdiei
... ca o viaţă anii
şi cum paşii drumul,
ca un mal pe altul sub
un pod de gânduri ...
totdeauna
primele lovituri fi-vor
mai puternice
totuşi
rana de pe urmă ucide
... cum o stea
pe alta
într-o lume oarbă...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu