decembrie 21, 2012

Daruri








 Am un respect deosebit pentru omul care locuiește la doi pași de mine, într-o lume plină de surprize, o lume pe care am iscodit-o de la intrare și până în locurile de poveste, de întâmplări, de surprize. 
I-am iscodit ființa, privirea vie, proiectată în strălucirea sticlei, ca o revelație continuă, ca o permanentă teofanie; pentru că știe să atingă culmi, vibrează, se înflăcărează și simte tentația demiurgiei, iar orgoliul infinit l-a salvat de la cădere. 
Îi sunt recunoscătoare pentru darul de ieri, pentru dimensiunea lui, în preajma unui Crăciun, rânduit scriitoarei Ileana Vulpescu
De atunci îi datorez o carte din colecția personală cu autograf.
Calde mulțumiri, Mihai Țopescu, și felicitări pentru dialogul neîntrerupt cu arta conversației!


Eli Gîlcescu



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu