joi, 1 noiembrie 2012

INFINITUL IUBIRII - Diana Lola

MOTTO : Cine n-are iubiri, să le fure !

1. ODĂ IUBIRII

Atât de mult eu ȋmi doresc să lacrăm,
Genunchii tăi de marmură, IUBIRE !...
Mai plouă-mi două zile şi ȋmbracă-mi
Sufletul meu cu plânsul tău de mire !

Atât de mult tu mă posezi şi totuşi,
Din când ȋn când pe geana mea te stingi,
Cântând balada florilor de lotuşi,
Ce ard ireversibil când ȋi ningi…







2. VISUL UNEI NOPŢI DE IARNĂ

A nins cu friguri peste sânii mei,
Ȋn noaptea asta trec cea mai frumoasă iarnă,
Săruturile moi lovesc ȋn ei,
Când se desprind de gura ta să mi te cearnă,

Mai toarnă nea pe cerul lor, pic-pic...
E-aşa frumos când ninge cu iubire !
E iarna ta cu ochi de borangic,
E noaptea mea păşind pe rătăcire

Şi fulguie pe sânii mei, mărunt,
Visul de iarnă scurs ȋn aşternuturi…
Tu ȋmi acoperi sufletul cărunt,
Cu flori de ger – ibovnice săruturi

Şi geruri ȋmpietresc pe gura mea,
Marmoreene taine – ce se vor ştiute,
Că m-ai iubit ningându-mă cu nea,
Pe sânii mei cu cerurile mute…

3. E PREA TȂRZIU

E prea târziu…copacii mă cerşesc la colţ de stradă,
Sunt lorzi fără averi, tu nu ai cum să-i crezi,
Eu le-am simţit doar umbra lăsată ȋn zăpadă,
Desculţă ȋndoială-n pantofi cu tocuri verzi,

E prea târziu …ninsorile s-au agăţat de ramuri,
Se fâstâcesc timide ȋn ochiuri reci de geamuri,
Se strâmbă ȋnspre mine, culori – marionete,
Iubitul meu…e prea târziu şi nu-mi mai este sete,

E prea târziu, iubite…sunt ȋnsămi iarna ta,
Tu ai ȋnchis fereastra, rupând copacii goi
Şi cuie frânte-n stele se-nfig ȋn tâmpla mea,
Acolo unde plângem, ca proştii, amândoi....

4. SINONIMELE IUBIRII

Lăsam ȋn tindă cerul desfăcut,
Ferestrele să ne asculte graiul mut
De-atâta dragoste – beţie fără vin,
Asasinam tăcerea lumii ȋn suspin,

De mâine te voi duce la altar
Să mă cunun cu umbra ta cu chip barbar,
Pe deget ȋmi voi pune vraja ta
Prea beată să mai semene c-o stea,

Şi dacă mâine nu voi reuşi,
Voi şterge, tragic, verbul A IUBI
Din toate dicţionarele, plângând…
Iar sinonimele am să le vând

Pe-un pumn de portocale ȋncă verzi,
Ce dau ȋn pârg ȋn timp ce tu mă pierzi…

5. IMPERATIV

Cine n-are tăceri, să-mprumute !
Insomnia e lungă cât o viaţă de om,
Doar beznele lor mai stau să asculte
Rugăciunile sufletului ȋnainte de somn,

Cine n-are iubiri, să le fure !
Pereţii odăii nu atârnă de cer,
Dorul se-ntinde ca un foc ȋn pădure
Şi fuge de golul aninat ȋn cuier,

Cine n-are poveri, să se-ascundă !
Ele vor trece dinspre vânt spre zăpezi,
Ȋncercând, inutil, sub prăpăd, să vă vândă
Sufletul curs ȋn lacrimi de iezi…

5 comentarii:

  1. DL = ştiinţa versificaţiei! poeme publicabile (fără ODA IUBIRII) mai reuşit poemul "VISUL UNEI NOPŢI DE IARNĂ (de eliminat poemul "ODA IUBIRII") recomandare: ieşiţi din păunescianism!
    DANIEL VORONA

    RăspundețiȘtergere
  2. Va multumesc, domnule Vorona... M-am temut foarte mult de critica dvs... Pana la urma, nu a fost chiar atat de radicala. E greu sa alegi din atatea poezii, tocmai pe cele care vor impresiona un juriu atat de avizat. Am sa tin cont de sfatul dvs...Inca o data, va multumesc...
    DIANA LOLA

    RăspundețiȘtergere
  3. "Diana Lola m-a încântat prin poezia ei, convingându-mă că deține arta de a se apropia de inefabilul creației, vizibil în unele versuri. Poemele ne delectează prin respirația armonioasa a formelor (chiar dacă se întrevăd influențele), prin inteligența artistică, asociată mereu cu revelația emotivă..." Stella Anghel

    Poemul ''Visul unei nopti de iarna'' merita sa aiba cititorii cunoscuti pentru goana lor dupa autenticitatea fenomenului liric. Poți sa citesti scormonitor fiecare vers in care ''preparativele'' scenariului erotic vor izbucni in clamari patetice, sublime. Citesti poezia si poemul devine o muzica ratacita in carne, de parca statuile din muzeele lumii ar imagina o parada a frumusetii sanilor. Dincolo de tema iubirii, putem identifica poezia ca arta poetica, amanta ideala care isi etaleaza adoratiile in ritualul iubirii. Sanul-receptacul, Sanul-efigie - unitatea dintre intuitie si expresie, tasnire totala a vietii ce nu-si doreste mantuirea. Poemul "Eprea tarziu" rezista oricarei analize pe tema esecului iubirii. Nu mai vorbesc de valoroasa transfigurare poetica. ESTI POETA IN ADEVARUTUL SENS AL CUVANTULUI. Nu stiu de unde vii, nu stiu cine esti, dar am aflat atat de multe despre tine, citindu-te, incat te rog sa nu te opresti din scris. Poezia feminina are putine nume consacrate. La masa naturii, locurile sunt numarate - se stie sentinta - dar tu, Diana, poti ocupa unul din ele. Felicitari! STELLA ANGHEL

    RăspundețiȘtergere
  4. Doamna Stella, sunt cele mai frumoase cuvinte care mi-au fost adresate vreodata de cineva, in aceasta viata !... M-ati citit... Dumnezeule, cat de bine m-ati citit ! Aproape ca mi-e " rusine " ca ma vedeti, atat de goala, atat de neputincioasa, asa cum ma simt acum, cand abia imi gasesc cuvintele de emotie ! Mi-ati vazut sufletul...gandurile... si sunt fericita ca m-ati atins... Mult am trudit, probabil si mai mult mi-a fost harazit si daca, intro zi, voi putea ocupa ACEL LOC, inseamna ca Dumnezeu stie de ce m-a trimis pe Pamant ! Va multumesc din tot sufletul meu, atat cat e el ! Diana Lola
    Diana ,traiesc intr-o lume sensibila si atingerile acestei lumi nu au distante....energiile textlui vin spre cel chemat si ales sa le cunoasca.Asa s-a intamplat sa te ''citesc" .Mult SUCCES!:)))) Stella Anghel

    RăspundețiȘtergere
  5. Diana Lola cu: "E prea tarziu". Si precizarea: sper sa n-ai dreptate.
    Ștefan Afrimescu

    RăspundețiȘtergere