vineri, 2 noiembrie 2012

INFINITUL IUBIRII - Elena Buzatu




1    1.  GÂNDURI LA CAFEA

Cafeaua la gurǎ o duc
...gândind la tine
m
ǎ frig
cafeaua-i fierbinte

Ţin lipit
ǎ ceaşca de piept
şi cafeaua-i fierbinte
...gândind la tine
o mişc în neştire

Aromele-i fierbinţi
m
ǎ scot din minţi
lacrimi …fierbinţi
... gândind la tine
ca lava coboar
ǎ din munţi

Arome... lacrimi
frig tare îngem
ǎnate
c
ǎ nu ştii
ce doare mai tare
de ce vânt sunt mânate
... mi-i gândul la tine

În braţe m
ǎ strâng
m
ǎ ghemuiesc
în forma-mi primar
ǎ
trupu-mi chircesc
de dor, scâncesc
m
ǎ ghemuiesc
strângând la piept
într-un gest nefiresc
cafeaua fierbinte
...şi-mi bântui prin minte

Doar ea r
ǎmâne
şi m
ǎ ţine vie
t
ǎciune aproape stins
în cenuşa-i f
ǎclie

Ce-aşteapt
ǎ nins
s
ǎ fie reaprins
cu-o uşoar
ǎ suflare
o adiere.. o boare...


2         2.  LACRIMA

Ascult în tăcere
Cum geme-n străfunduri.

Frânt de lupta ce-o dă,

Privesc neajutorat
Cum lava se-adună.

Fierbinte tâșnește,
Dezorientată se-oprește
Intre gene.

La marginea hăului
Ii simt nesiguranța,
Așteptarea

Tremurandă.

M-apropii încet
Cu buze fierbinți.

O ademenesc,
O fac sa cadă
Rostogolindu-se ușor
In cascada
Sufletului meu.

El
Sufletul
Stă gata,
Să mângâie
Cu degete febrile

Lacrima.


3. CA PASĂREA PHOENIX

Se-ntâmplă-n viață
așa deodată
firul de ață
să curme,

vine
cumplita durere

până și aeru-ți piere
în două te frângi...

fără sunet
în piept
adânc, plângi
cenușă de-ajungi...

scânteie!

din nou te aprinzi
și tinzi

din iubire

să bei,
apa vie...

reînvie!

4.  SĂRUT MÂNA  

două cuvinte
ce-n ele ascund
tot infinitul şi atâta tumult...
aş da orice, rostite să le mai aud...
odată,
măcar odată,
aici pe pământ...

să urmăresc mişcarea
buzelor, ca-ntr-un sărut
şi zâmbetul lor
de început...
ecoul sunetului
să-mi cânte-n urechi
ca-ntr-un cântec
de leagăn, străvechi…

să mă pierd apoi
în adâncul privirii
de cafea, de mure, de noi...
să uit de tot şi toate
să mă arunc ca vijelia
să simt inima ce bate
de-o eternitate
să-nlănțui, să cuprind,
să mă sfărm
ca valul de ţărm
în mii de şoapte
şi freamăte...

...cât veşnicia!


5. SIMFONIA IUBIRII

Simfonia
toamnei, în tăcere
liniștea așterne
pe locurile lipsă
ca într-o eclipsă...

oare mai rezistă
în vânt, frunza
verde
de iubire,
tristă...

lacrimi efemere
curg

albe-n pânza
de demiurg.




Un comentariu:

  1. Felicitari!
    ….
    Care e dorinţa mea?
    Să fiu pe post de…. cafea!
    Şi să nu se mire «gaşca»,
    Pot înlocui şi… ceaşca.

    RăspundețiȘtergere